Azi am sarit peste rutina zilnica, cea de vreo doua saptamani incoace si n-am mai alergat. Am scos-o pe Vio la poze, in Herastrau. Ochisem vreo doua locuri in care as fi putut asa ca m-am urnit.
Prima locatie bine merci, pe scarile unui debarcader prin spatele hotelului Herastrau. Scarile verzi, balustrade alba, lacul in spate, Vio la maieut galben cu bretele, fusta scurta (nu scurta, foarte scurta). Si evident tocuri ca discutasem de ieri.
Blitul a mers flawless, declansatorul radio brici. Happy overall.
Pe la 8 am luat-o catre al doilea loc la care ma gandisem. Strada care urca de la Hotelul Herastrau catre roata mare si locul de fitness (asta cu locul de fitness e o alta poveste).Pe strada asta curge soarele filtrat prin frunzele copacilor si e o lumina tare placuta.
Deci. Lasat Vio in masina sa se schimbe in rochita neagra iar au am mers sa-mi gasesc locul. Pun stativul, trag doua cadre sa reglez expunerea, vine modelul, cadem de accord ca da, pantofii albastrii (“sunt facuti pe comanda da’ dupa ce i-am facut mi-am dat seama ca n-am nimic cu ce sa-i asortez…”; “hai ma ce naiba, macar o pereche de chiloti albastri sau un sutien albastru tot gasesti”) si nu, hotaram ca nu cu ochelari.
Trece in pozitie si incepem. Ma duc la vreo 10 m. Trag la 200 mm focala, blitul lucreaza frumos (din nou declansatorul radio foarte bun multumim). Verific. Intoarce. Roteste soldurile. Roteste piciorul catre interior. Da, priveste acolo. Clic, clic. Verific. Happy.
Pe strada la vale apari doua vuvuzele. In camasi albastrae si cu sepci. De la Politia Comunitara. Unu din ei se prezinta si ma intreaba ce activitate intreprind. Nu-i retin numele ca am o problema cu retinutul numelui de la prima expunere. Iar ca activitate ii zic “intreprind niste poze dom’ne”.
“Pai n-aveti voie, ca sunteti pe domeniu public”
Simt cum mi se ridica parul pe ceafa odata cu tensiunea arteriala.
“Cine zice dom’ne” intreb. “Aratati-mi si mie legea unde scrie treaba asta”.
“Nu lege domn’e. Da’ n-aveti voie, ca sunteti pe domeniul public”.
Astia doi sunt unu mai inalt, cu fata lunga si unu mic cu o moaca de soarece, cu ochelari cu rame subtiri. Asta micu are in mana un dosar cu niste hartii si o agenda. Ma uit la dosarul lui in speranta ca o sa-l deschida la pagina cu legea care scrie ca n-ai voie sa faci poze pe domeniul public. Serantele’mi sunt insa desarte.
“Pai strada nu e domne domeniu public” ?
“Pai aici nu a strada domne. Aici e parc !”.
"Pai si de ce nu atentionati dom’ne ca nu e voie ?”
“Pai v-am anuntat noi acum”.
“Pai de ce nu puneti domne la intrarea in parc anunt ??”
Sincer, nu mai pot sa reproduc discutia in totalitate. Da moaca de soarece imi recomanda sa ma duc domne la sefa parcului. Sa ii zic ce activitate intentionez sa intreprind. Ca na, poze asa cu telefonul mobil sau cu aparate mai mici mai merge da’ cu aparate de-astea performante si cu atatea chestii intinse e altceva.
Chestiile intinse fiind stativul, husa cu celelalte stative si geanta aparatului. Ma gandesc ca daca aveam doua stative extinse déjà ma arestau.
Moaca de soarece imi zice ca de unde stim noi domne ca nu faceti poze p’aici ca sa demolati apoi p’aici. Sau poate sa puneti bombe.
Nu, nu exagerez desi poate ar parea. Chiar asa a zis.
Insist sa imi mentioneze macar legea in care se stipuleaza asa ceva. Ma trimit invariabil la matroana parcului. Zic ce-o sa faceti ? Ma arestati ?
Ei zic ca da. I-ote tupeu. Deja incep sa ma amuz. Vio vine langa mine muta. Zic ia legitimati-va mah amandoi.
Ei ca nu, ca sa ma legitimez eu. Bine. Dau sa scot portofelul si scot o carte de vizita.
“A pai nu asa. Cu bulletin” zice fata lunga
N-am.
“Pai atunci nu ne legitimam nici noi”.
“Dar vreau sa stiu numele”.
“Pai m-am prezentat”
“Agent Vacarescu” zice tot fata lunga.
Pe moaca de soarece nu-l mai intreb pentru ca stiu ca probabilitatea de a-i retine si lui numele ar fi foarte aproape de zero.
Imi strang sculele. N-are sens. Mormai catre ei “sunteti penibili…”
Ala micu cu moaca de soarece tot mormaie ca noi trebuie sa stim domle ce activitati se intreprind aici ca nu se poate asa… Ca aparate performante.
Scot telefonul si i-l arat.
“De unde stii ca ala din geanta e mai performant ca asta ?”
“Hai dom’le…mo-i crede dumneata prost da’ stiu si eu sa recunosc o scula peformanta”.
Ii zic ca nu-mi permit sa’l consider in nici un fel. Nici macar prost. Aveam 70-200le pe aparat. Si gripul. Deci aparatul mare. Deduc ca mare = performant.
Fata lunga tace. Moaca de soarece tine sa mentioneze ca democratia asta domne a fost prost inteleasa.
Ii zic ca da, sa-l voteze pe Ceausescu. Sau similar. Vio nu se mai abtine si incepe sa le zica ca exagereaza. Ii zic ca n-are sens.
Le transmit vuvuzelelor felicitarile mele pentru ca au intreprins o fapta atat de eroica inca de dimineata.
Ne-am urcat in masina si-am plecat catre questul de zi cu zi in a intelege democratia.
In tara in care – cum ziceau aia de la Parazitii parca – paznicii fac legea. Si Nuti Udrea ne cumpara indicatoare 3D. Iar agentul Vacarescu se lauda seara la o bere cu vecinii de bloc cum a scapat el parcul Herastrau de un iminent atac cu bomba.
No comments:
Post a Comment