Aveam de mult in cap sa scriu despre cum a fost cu Ioana, de cand am stiut c'o s'o avem si pana cand a venit pe lume.
Si ma uit la textul deja scris, despre emotii, despre teama, despre frica, despre regrete de demult si despre multe multe alte sentimente amestecate. Si ma gandesc la ce-as mai fi avut de scris, despre noaptea dinaintea nasterii, despre prima privire, despre automatul de cafea din holul maternitatii, dar nu...
Sunt lucruri mult prea personale, mult mult prea intime si chiar cu riscul de a fi uitate prefer sa le pastrez pentru mine.
Ioana implineste un an maine. Existenta ei in viata mea, in viata familiei mele inca ma uimeste.
I'm a happy man.


No comments:
Post a Comment