Ce vreau sa subliniez e ca vremurile erau altele. Nu guverna Boc, criza economica nu ne lovise - dimpotriva si parca lucrurile erau mai simple in general.
Si in special sa aleg un cadou de ziua fiului meu era ceva extrem de simplu. Atat timp cat avea 4 roti totul era perfect.
S-au schimbat lucrurile. Marea majoritate a masinilor zac pe rafturi si le mai sterg de praf din cand in cand. Altele sunt aruncate prin sertare, mutilate de a mica, ba fara o oglinda, ba fara o bara, ba fara roti. Ii plac masinile deh.
Andrei a trecut de perioada masinilor. Iar anul asta cand l-am intrebat ce-si doreste de ziua lui a zis ca un telefon mobil.
Acum la chestia asta cu telefoanele mobile lasand la o parte "dintele" ce-l am impotriva lor, probabi din cauza faptului ca toata ziua ma lovesc de telefonul mobil, totdeauna m-am gandit ca la ceva - sa zicem - incompatibil cu un copil de 11 ani.
Si recunosc ca m-am uitat acum vreo doi ani stramb la cumnatu-meu cand i-a luat lu' fiica'sa telefon. I-am acorda circumstante atenuate pe motivul ca deh e domnisoara si domnisoarele sunt mai doritoare de chestii shiny si stralucitoare si trendy.
Dar in nici un caz pentru un baiat.
Si iata ca dupa cativa ani fi'meu imi spune ca si-ar dori telefon mobil.
Are un telefon mobil. Cu care poate sa ma sune pe mine, cu care poate sa sune pe nevasta-mea si in principiu cu care poate suna pe oricine pe lumea asta. Deci nevoia de comunicatie e mai mult decat satisfacuta.
E drept nu e cu clapeta, nu cred ca face poze nu prea are jocuri si in principiu nu prea stie sa faca altceva decat sa fie telefon.
Asa ca mergand pe principiile mele l-am luat de-o parte intr-o seara cand am mers la antrenament, acum cateva saptamani si i-am explicat ca d
eja are un telefon cu care isi poate face treaba si ca n-are sens de inca unul. A recunoscut ca da asa e si ca da am dreptate. Caz inchis.
Numai ca iata se apropie ziua lui. Si la intrebarile mele sistematice "da' ce-ti doresti de ziua ta" raspunsul a fost invariabil "nu stiu".
M-am gandit la o chitara. Da' mi-a trecut repede. Probabil ca daca l-as fi vazut in fata televizorului dand din cap pe videoclipuri rock n-as fi stat pe ganduri. O alta varianta era Guitar Hero - jocul pentru PS3, da' cand i-am aratat linkul nevesti-mii a zis " eu cred ca TU iti doresti chitara". (no comment :D )
O casca de skateboard ? Da, ar fi foarte buna dar de folosit tocmai la primavara asa cum a intuit si el. Un alt joc pentru playstation ? Nu multumesc.
Si iata singura solutie logica. Telefonul mobil.
Imi calc pe principii ? Poate ca da.
Insa am stat si m-am gandit daca nu cumva a tine la principiile astea ce noua astora maturi ni se par atat de corecte este unul din motivele ce duce la conflictul ala dintre generatii de care vorbeste toata lumea.
Daca nu cumva a fi ancorat in principii te face de fapt sa bati pasul pe loc si cu toate ca te bati cu pumnul in piept la un spritz cu prietenii cum ca desi esti batran ai un suflet tanar dar in realitate esti rupt de evolutie ?
Azi soseste telefonul. Si sunt impacat cu decizia. Despre dezavantaje am vorbit principial mai sus. Dar 4 avantaje clare si concrete pot sa enumar:
1. sigur o sa se bucure de cadou si cred ca asta e tot ce conteaza;
2. telefonul are incarcator solar si e clar ca asta ;
3. nevasta-mea n-o sa mai zica ca a fost un cadou ales si pentru mine;
4. m-am oprit totusi la optiunea cu telefonul. Pentru ca o alta optiune era un televizor 3D...
No comments:
Post a Comment