Toys for girls

Acum vreo cativa ani scriam ca nu stiu de unde sa iau un Ferrari decapotabil. Sau Aston Martin, nu mai tin minte exact. Oricum ceva cu patru roti. De jucarie evident si era pentru Andrei, de ziua lui.

Eh...alte vremuri. Eram mai tanar, aveam mai putin par alb, criza economica nu ne lovise (ba dimpotriva) si nu in ultimul rand sa iau copilului un cadou de ziua lui era o chestiune de alegere a dimensiunii si marcii. In rest nu trebuia decat sa aiba patru roti.

Tot pe vremea aia mai cumparam din cand in cand, la vreun Craciun sau chiar de ziua ei cate ceva pentru nepoata-mea. Chestiune tare dificila cand era mititica. Adica bine, ii placeau papusile Barbie. Cu cat mai scumpe cu atat mai bine. Dar daca ar fi trebuit sa aleg altceva in afara unei papusi Barbie, eu unul m-as fi dat usor batut.

Da, orice barbat are o latura feminina dar cred ca latura mea feminina se opreste la a ma intreba cum m-as simti daca mi-ar trage’o un barbat si eventual usoare indispozitii in functie de fazele lunii. Cam atat. Nu merge atat de profund incat sa ma ajute in a alege jucarii cu care mi-ar fi placut sa ma joc daca as fi fost fetita.

Dupa ce a crescut a fost mai simplu. O bluzita, o fustia..girly stuff si gata.

Si uite ca au trecut anii si zicala de ce ti-e frica de aia nu scapi se adevereste. Aseara am plecat in cautare de cadou pentru Ioana. Ioana fi’mea, care face 3 ani.

Acuma dupa parerea mea parintii se impart in doua categorii din punct de vedere al felului in care trateaza treaba asta cu cadourile pentru copii. O categorie care cumpara copilului o carte/tricou/whatever si pac “ uite ti-am luat cadou de ziua ta” i le tranteste in fata si o categorie care incearca sa inteleaga, sa intrebe ce-i place copilului respectiv si sa-i ofere un cadou in consecinta. (nota bene : treaba asta n-o fac numai parintii da’ nu despre asta vorbim acum).

Imi place sa cred ca ma inscriu in a doua categorie. Bine, Ioana intrebata ce-si doreste de ziua ei a zis ca un baiat. Asa, mai mare. N-am reusit sa inteleg daca un baiat for real sau unul de jucarie.

Si mai stiu eu ca i-a placut un ATV. Asta for real. Da’ mai are de asteptat.

M-am dus in Afi aseara. In 3 magazine de jucarii.Si da m-am uitat cu atentie si – pe bune – chiar am incercat sa extind latura aia a mea de care vorbeam mai sus si sa ma intreb cu ce mi-ar place sa ma joc. Am pipait o multime de jucarii de fetite. Pentru fetite.

Papusa-baiat-mare nexam ! Nimic. Am gasit unele pe la un magazin pe jos de unde-si mai cumpara Andrei niste skateboard-uri de jucarie, facute de Aradeanca (remember Aradeanca ? e uite ca mai exista !) dar erau mari ca dimensiuni doar pentru ca in realitate erau niste bebelusi cu moace de Chucky.

Baietii mari Ken de la papusile Barbie as fi fost o varianta dar...parca ...neeeeah. Papusile Barbie care aveau tot soiul de rochite, pantofi, etc, etc. Mda. Ar merge. Numai ca fi-mea nu se joaca cu papusi. Am mai vazut de exemplu un set cu o fetita care avea un ponei pe care il putea imbraca cu diverse articole vestimentare. Printre care si fustita. What the fuck ! Ponei cu fustita. Adica chiar sunt copii care se joaca cu asa ceva ??

Recunosc ca mi-a atras atentia o papusa Barbie blonda cu o rochitza foooarte stramta si dantelata pe piept, pitzi style care venea cu niste accesorii cilindrice roz. Primul gand a fost ca asta e papusa Kinky Barbie Whore cu doua vibratoare. M-am uitat mai atent. Nu nu erau vibratoare, nu stiu ce dracu erau. Recunosc ca gandul asta n-a venit din latura aia feminina.

Si nici faptul ca m-am uitat la fata aia care aranja jucariile pe raion si care mi-a aratat adanc tatele cand s-a aplecat sa ia chestii de pe jos.

Am cumparat un soi de trenulet. De plastic, cu sine de plastic, care se pune pe podea. Are roti, cred c’o sa ii placa. Si-am mai luat parca si o papusa asa sa fie.

Sper sa se decida in anul ce urmeaza – papusi sau chestii cu roti pentru ca experienta de a cauta jucarii de fetite a destul de obositoare.

Sincer, as opta pentru chestii cu roti. ‘ve been there, ‘ve done that.