In general a oferi "tips"-uri despre ceva presupune a te cam pricepe la "ceva"-ul respectiv. Sau macar a avea habar la modul serios (asta cu habarul la modul serios e ca aia "amateur pro" adica un soi de nici cal nici magar).
La poze de rasarit nici nu pot sa zic ca ma pricep si nici ca am habar la modul serios.
Insa pot sa zic doar atat.
La rasarit tre' sa fi acolo. Si daca la apus merge asa la intamplare, la rasarit nu prea merge. Mai ales cand e vorba de rasarit la mare. Daca nu esti cand trebuie risti ca pana intinzi trepiedul, soarele sa iti fie la un cot deasupra marii. Si pa ! Si nemernicul de soare se trezeste cu noaptea in cap - pe la cinci jumate - cand nici macar n-ai apucat sa bei o cafea si orbecai dupa ce tre' sa faci.
Si trepied trebuie. Pen' ca la rasarit e bine sa tragi cu diafragma cat mai inchisa. Deci trebuie trepied. Si-apoi dupa ce ai pus trepiedul pe parchet, sau pe beton, cand ii infunzi picioarele in nisip parca e altceva (apropo, pe-al meu nici nu l-am scuturat inca de nisipul de aur care este).
Pozele ? Probabil sunt ca alte milioane de poze de rasarituri care exista pe lumea asta. Daca merita?
Da. Merita. Merita fiecare click, merita picioarele de trepied afundate in nisip, merita marea de dimineata, merita cerul albastru in bolta si rosu langa soare. Merita.
No comments:
Post a Comment