What if...

Deci, dupa cum spuneam saptamana trecuta, am fost la tara. In principiu pentru ziua de sambata, c'a facut maica'mea parastas lu' unchi'meu.

Unchi'meu asta este (adica a fost) frati'so si s-a prapadit acu' doi ani de zile, asa dintr-o data. Bine, a fost el ceva bolnav da' de prapadit s-a prapadit dintr-o data. Nespovedit neimpartasit si fara lumanare cum scrisese maica-mea in pomelnicu' de'l citea popa.

M-am gandit io de multe ori sa scriu de unchi'meu asta si-mi pare rau ca nu am poze de'ale lui, ca pe vremea aia "pasarica" mea cu fotografia era mai mult legata de subiecte gen flori sau ganganii.

Ce sa zic ? Am crescut la tara. Crescut de maica-mea mare. Unchi'meu a stat in casa parinteasca. Si nu s-a insurat niciodata. Imi lua mereu apararea cand ma certa maica-mea mare si ne invata la porcarii pe toti copii. Bine, porcarii d'alea nevinovate. Om bun.
Iar io eram langa el atat cat puteam cand il bombanea maica-mea mare cand il aduceam ametit de la carciuma. (eu eram recuperatorul, ca si dupa taica-meu mare ma trimetea sa-l aduc de la carciuma).

Canta la acordeon si la muzicuta. Si de la el am invatat si eu sa cant la acordeon si la muzicuta. Atat cat am invatat. Tin minte ca primul cantec invatat la acordeon a fost o bucata din "Valurile Dunarii" iar metoda a constat in numerotarea clapelor si scris pe o foaie de hartie ordinea in care trebuiesc apasate.

Restul au mers dupa ureche.
In ultimul an m-a rugat sa-i iau o muzicuta. De mai multe ori mi-a zis. Acordeonul il avea la reparat - se dezacordare si nu cred eu ca mai erau mari sanse de reparatie - dar o muzicuta ar fi fost mai la indemana.
I-am luat pana la urma o prostie de muzicuta ieftina. Am luat doua, una si pentru Andrei. Si-mi pare rau c'as fi putut sa-i cumpar o muzicuta mai buna. Daca as fi stiut...

Se pensionase de cativa ani si traia singur in casa parinteasca. Ai batrani se prapadisera cu multi ani in urma. Taica-meu mare in 93 si maica-mea mare in 94. La fel si ea. Nespovedita, neimpartasita si fara lumanare. Infarct in somn.
Mai venea maica-mea de-i mai facea mancare si-i mai spala rufele.

Si de fiece data cand mergeam in vizita il vedeam cum la sfarsit ii intindea lui Andrei doua-trei hartii de zece mii de lei bombanind ceva de genul ca-i pare rau ca nu are sa-i dea mai mult.
Si-mi aminteam de mine la varsta lui Andrei, cand imi promitea in cate o zi ca ma ea cu el la servici (lucra la un district de drumuri si poduri) si diminetile alea de vara magice cand plecam de la ora 5 de-acasa cu ochii inca carpiti de somn da cu sufletul treaz de incantare, ca la 7 incepea serviciu', cu kilometrii intregi parcursi pe jos, si plimbarile cu masina muncitorilor.
Si sfarsitul vacantei de vara cand imi intindea cateva sute de lei, din care multe mi-as fi cumparat eu dar maica-mea imi cumpara haine sau pantofi. Deh. Ideea e ca fiecare imi dadea ceva bani la sfarsitul vacantei si maica-mea mare si taica-meu mare, dar unchi-meu imi dadea cei mai multi. El aducea cei mai multi bani acolo in curte.

Sambata am fost in cimitir. Sa aprindem lumanari. Si sa sfinteasca noua cruce. Cruce de beton, cu mozaic slefuit si cu fotografiile lu' taica-meu mare si-a lu' unchi-meu. Ca's ingropati impreuna. Si mi s-a facut asa dor rau de toti. Ca oricarui om cred. Si de fiecare data cand popa varsa vinul peste mormant, asa sub forma de cruce, zambesc. Pentru ca stiu ca-i placea. Vinul.

Am plecat cu un sentiment tare amar de-acolo din cauza cimitirului aluia intr-o dezordine dezolanta si plin de balarii...

A si inca o chestie. Cand scriam pomelnicul ala (o hartie pe care se scriu numele celor pe care sa-i pomeneasca preotul in timpul slujbei) m-a dictat maica-mea de doua ori numele "Maria". Si-am ridicat ochii la ea s-o intreb daca e bine de doua ori. Si mi-a zis ca da, e bine. E bine pentru ca unchi-meu a avut o sora geamana. Care a murit cand avea vreun an si doua luni. N-a mai stiut sa-mi zica din ce cauza.

Eu nu stiusem de asta si m-a luat o stare de asa...nu stiu cum. Si m-am gandit ca intre unchi-meu si maica-mea e o diferenta de doi ani. Si parintii lor s-au oprit la doi copii. Si stau sa ma intreb...daca ar fi trait sora lu' unchi-meu, ar fi fost mari sanse ca eu sa nu mai fiu. Nu ? Imagine this...