Nervi de Bucuresti

Discutam cu Alex cand am fost in Paris despre cat de calm si firesc decurge totul acolo. Chiar si circulatia auto. Si nu ca Parisul n-ar fi aglomerat - dimpotriva.

Imi arata masinile parcate pe marginea drumurilor. O banda alba delimita strict locul de parcare. Destul de ingust. "Pe'asta o sa il amendeze" mi-a zis Alex aratandu-mi o masina parcata cu roata din stanga fata ciupind un pic din banda de delimitare.

Sunt lucruri ce mi-au ramas in cap si m-au marcat, as putea zice. Si de ceva vreme fac eforturi sa iau totul mai relaxat. Pe strada, la servici... Incerc sa imi impun ideea ca nu toti oamenii sunt la fel, ca sunt mult mai multi oameni mai supusi greselii, ca sunt mult mai multi oameni care nu sunt atat de tipicari si de perfectionisti... Incerc sa ma integrez in multime, asta pentru linistea mea sufleteasca.

Azi insa m-am enervat. Veneam din Popesti Leordeni catre Piata 1 Mai (asta in termeni practici inseamna a strabate 80% din Bucuresti). La un moment dat am intrat pe stradutele din spatele Primariei Bucurestiului.
Locurile de parcare din zona, absolut pline, cu masini asezate alandala... Insa peste toate astea, paralel cu masinile parcate stateau alte masini. De exemplu, doua tzutzurele, una cu un Citroen si alta cu un Peugeot, isi asezasera masinile una in spatele celeilalte, dubland masinile parcate, le pusesera pe avarii si stand amandoua intr-o singura masina discutau cine stie ce probleme importante, durandu-le absolut in fund - ba nu, in cur! - de aglomeratia formata in spatele lor. Noroc ca in spatele meu era o dubita de politie care a inceput sa agite sirena.
Tuturelele au plecat, fiecare cu masina lor, vadit nemultumite de faptul ca au fost deranjate.

Peste 20 de metri dau peste un Logan in aceeasi situatie. Soferul inauntru. In spatele lui un Clio care incearca sa treaca, dar nu avem loc unul pe langa altul. "Da-i frate mai in fata, vrei sa zburam peste matale ca sa trecem si noi?" ii adresez pe geam. Omul se uita la mine cu o privire vadit tampa. Clio da putin in spate, eu trec si aud din nou sirena de politie. Vad in oglinda cum un politist iesit pe geam convinge Loganul sa se miste din loc....

Cum spuneam, incerc sa iau ca atare faptul ca nu toti oamenii sunt la fel. Dar niciodata n-o sa incerc sa iau ca atare prostia.